Prajirea Cărnurilor !
Pentru culturistul avid de proteine, carnea de vită, de pui şi peştele reprezintă cu siguranţă alimentele de bază. Iată cum să vă alegeţi ce e mai bine de pus pe grătar, pentru a obţine maximul din timpul petrecut cu îmblânzirea flăcărilor.
Carnea de vită – Bucăţile filé, coastele şi pulpele fripturii au printre cele mai bune rapoarte proteină-la-grăsime. În cazul burgerilor, este mai bine să evitaţi folosirea unei cărni tocate de vită prea slabe. Grăsimea adiţională din carnea tocată de vită slabă 80-85 % ajută prin faptul că împiedică carnea să se împrăştie şi să se usuce.
Peştele – Fripturile cărnoase de peşte cum este tonul, mahi-mahi, marlinul şi halibutul sunt înnotătorii cel mai uşor de prăjit, întrucât nu sunt predispuşi la împrăştiere atunci când sunt puşi pe grill- spre deosebire de fructele de mare mai delicate printre care se numără tilapia şi calcanul. De asemenea opţiune cum este păstrăvul, macroul şi somonul sunt variante bune deoarece grăsimea pe care aceştia o conţin împiedică uscarea lor. Asiguraţi-vă când pregătiţi filé-uri de peşte la grătar cum este păstrăvul sau somonul, de faptul că pielea acestora este încă intactă, întrucât pot fi prăjiţi doar pe partea unde există piele, reducând astfel grija întoarcerii intacte a acestora.
Carnea de pui – În cazul bucăţilor de carne de pui mai închisă la culoare şi mai suculente cum sunt pulpele şi copănelele, şansele ca acestea să se usuce când sunt expuse la căldura ridicată a grătarului sunt mai mici decât în cazul pieptului de pui. Optaţi pentru astfel de bucăţi de carne care mai au încă pielea, întrucât păstrează încă şi mai multă zeamă în timpul prăjirii. Dacă doriţi să creşteţi în masă, daţi-i înainte şi mâncaţi pielea grasă, însă în caz contrar înlăturaţi-o după prăjire.
